RSS
Galerie

Cum era sa mor de 1 aprilie

01 apr.

1 aprilie 2006.
Acum 16 ani adica.

Veneam din Belgia cu numere temporare de 5 zile de Germania. Era ilegal sa trec granita cu numerele gandite pentru masini second hand pentru teritoriul Germaniei. Dar odata trecut nu era legal sa iti fie suspendate numerele daca dadeai de un polititst care chiar stie.

Am stat 5 ore in vama pentru ca nu am vrut sa dau spaga.
Apoi inca 3 ore sa vina omul cu platforma.
Apoi inca 5 ore pentru ca omul cu platforma avusese o defectiune.
Dupa vreo 13 ore in vama am reusit sa trec cu o alta platforma, care m-a lasat pe roti la 15 km de granita, in Romania.

Mai aveam la dispozitie 4 ore sa ajung din Arad la Brasov. Iar la 12 noaptea numerele mele ilegale + asigurarea valabila doar in Germania expirau. Imi era frica ca voi face inchisoare circuland cu numere foarte false.

Eram nervos si obosit. In plus de asta ma gandeam ca ziua (noaptea) nu are cum sa devina si mai proasta.

Consecinta lipsei de experienta, a prostiei, a oboselii si a nervilor a fost ca am avut un accident grav in urma caruia pot confirma ca Renault Laguna 2 este o masina sigura. 🙂

Era noapte

M-am trezit pe camp in praful de la airbag-uri cu centura blocata pe stern. Un om a deschis usa iar in incercarea mea sa explic de unde vin si unde merg am realizat ca nu stiu nici una, nici alta. Au venit apoi alti oameni. Erau mirati ca traiesc si misc si nu curge nimic din mine. Soferul TIRului implicat in accident venit si m-a intrebat daca imi amintesc numerele lui de inmatriculare.
Am zis ca nu apoi a plecat in graba.

Eram, deci, singur pe un camp proaspat brazdat, parca putin umed, intr-o panta, aproape de o cale ferata pe langa Deva pe undeva. Masina era FOARTE departe de sosea. Asa de departe incat ma miram cum poate o masina sa ajunga acolo fara sa lase urme.

S-a facut repede liniste, ma uitam la cer si in linistea aceea am putut cugeta la ce s-a petrecut. Impactul a fost violent, farurile erau la 10 metri de masina, componente din masina peste tot, masina stramba. Hayonul s-a rupt, geamul de la hayon s-a spart iar rucsacul meu cu haine a sarit pe camp, capacul rucsacului s-a desfacut iar chilotii si sostele au iesit din capacul rucsacului si s-au imprastiat pe camp.
Stateam, deci, in mijlocul unui dezastru. Ca un fel de camera de adolescent, dar in natura :).
Nu mai trecea nicio masina, nu mai era nicun far.

Mama si iubita

Imediat dupa accident am sunat-o pe mama sa ii zic ce am facut si ca sunt in viata. Era socata, dar bucuroasa ca sunt in viata. A zis ca a simtit ca e ceva in neregula grava cu mine.
Apoi am sunat-o pe prietena mea de atunci. Mi-a spus ca frate-su a reactionat diferit de mine (mai bine adica) in urma unui accident mult mai grav , cum ca nu ii place reactia mea (eu fiind calm, dar in stare de soc). Mi-a dat papucii atunci, pe loc, la telefon. Sunt sigur ca se gandea demult si a gasit si momentul perfect pentru asta. Iar eu care gandeam ca ziua nu are cum sa devina mai proasta 🙂
Cand scriu si imi amintesc ce am trait jur – imi e mila de mine.

Acum eram singur pe un camp cu o masina picata din cer, noaptea, cu chilotii aruncati printre brazde si mai eram si proaspat „lasat de femeie”. Eram in stare de soc, insa oarecum detasat de tot.
Credeti-ma ca se poate, se poate si mai rau.

Betivul

Pana sa ma dezmeticesc, in timp ce estimam ce am de facut acum ma trezesc in spatele meu cu o silueta de om. Am crezut ca mi se pare, insa acolo chiar era un om – un om beat. Mi-a spus ca am trecut cu masina fix pe langa el inainte sa decolez in decor, ca m-am invarit in aer si ca se mira ca e in traieste. Mi-a dat sa beau sa sarbatorim ca suntem amandoi in viata. Ireal va zic! Parca traiam intr-o nuvela a de Eliade cu cate un personaj interesant.
Insa asta imi mai lipsea – imi ziceam eu – sa vina politia sa ma gaseasca baut (eu care nici nu beau de fel) si sa le explic ca un betiv de pe camp care a scapat de mine cu viata mi-a dat rachiu 🙂

Temeri

Situatia era de un cacaniu nesanatos dus la extrem. Acum, ca scapasem cu viata, le fel si betivul de langa mine ma temeam cel mai mult ca politia va veni va depista numerele mele foarte false si voi face inchisoare.
Marturisesc ca am cochetat cu perspectiva de a minti pentru a ma salva de inchisoare.
Astfel am luat frontala, am mers la pas sa fac „reconstituirea accidentului” am pe drum am decis ca nu voi minti. Prostanac, de-a dreptul bolovan sunt. Dar mincinos nu!
Am fost totusi sa fac „reconstituirea”, ocazie cu care am vazut si urmele de roti ale TIR-ului care m-a acrosat in dreapta spate. Am inteles atunci de ce a venit la mine repede sa ma intrebe daca stiu numerele lui si apoi a disparut.

Pe cand strangeam eu ultima pereche de ciloti dintre brazde a venit si politia. Tocmai primisesera astia o Dacia Logan si erau fascinati de ea si ca prinde nu stiu ce viteza pe drept. Nu au intrebat nimic de numere, au vazut ca expirase asigurarea, insa si-au zis unul altuia ceva de genul : „Amenda ii dam? Pai ce amenda ii mai trebuie ca e nenorocit”.
Si nenorocit eram – masina praf, banii nu erau ai mei, prietena nu mai aveam…

Urmatorea zi am ajuns cu platforma la Brasov. Intr-o postare viitoare va spun urmatorul episod din poveste – pentru ea continua. E ca un fel de Dallas, dar care nu se apropie de sfarsit. Nu inca.

Nu am o concluzie

Dar am vrut sa impartasesc cu voi o parte din povestea mea.
Acum – poate unii dintre voi sunteti credinciosi, altii nu, asa ca am zis sa nu o dau pe religiozitati. Insa personal vad in tot episodul asta din viata mea bunatatea lui Dumnezeu. Pe bune, nu am cum sa deduc altceva, altcumva. Povestea e mai lunga, am pus aici detaliile cele mai importante.
Puteam sa mor, puteam sa omor si pe altii – in special pe betivul ala de pe camp. (Ce cauta ala acolo…?)
Ar fi putut sa fie un cap de pod acolo sau poate pamantul in care mi-am proptit masina si chilotii sa nu fie proaspat arat.

De aceea mi-am pus pe perete numerele astea ale Reno-ului Laguna de atunci – ca sa nu uit de acest cadou mare, nemeritat, de acest har pe care l-am primit. Ca nu ai cum sa scapi asa si sa iti spui tie „bravo Dane, ce bine ai condus, ce bine ai evitat omul ala beat … „

Am invatat multe lectii care m-au costat scump.
Printre altele – ca atunci cand esti obosit trebuie sa te culci, nu sa conduci, ca atunci cand te crezi „regele soselelor” nu esti. Si ca multe lucruri nu sunt in mainile tale.
Dar alea care sunt in mainile tale (volanul, schimbatorul) si sub picioarele tale (pedalele) trebuie sa stii sa le controlezi bine. Si sa faci cursuri.

Stii vorba aia – ca sa nu mori prost.

Si apropo de asta – una din lectiile invatate atunci inca o aplic si azi.
Testam prin 2020 un BMW x1, veneam de la mare, era vreo 3 noaptea. Mai aveam putin pana in Bucuresti, cred ca eram pe la un Rompetrol parca. Si am realizat ca nu e safe sa merg pe autostrada. Benzile alea era mesmerizatoare, parca vezi, parca nu vezi. Sigur stiti cum e.
Am decis sa raman in benzinarie si sa dorm

#povesteamea





 
5 comentarii

Scris de pe aprilie 1, 2022 în Uncategorized

 

5 răspunsuri la „Cum era sa mor de 1 aprilie

  1. Vlad

    aprilie 1, 2022 at 8:57 pm



    Nu am trecut prin nici un accident grav, serios, cu daune totale.. si sper sa rămână asa toată viața. Soferul de tir: un nenorocit. Cica șoferi profesioniști… Impresionant cum tu nu cauți alți vinovați, ci o iei asupra ta. Cum eu si multi alții nu ar face..

     
  2. Andrei Rînea – București, România

    Andrei Rînea

    aprilie 1, 2022 at 9:58 pm


    Deci nu am înțeles partea cu gagica. Te-a părăsit pe loc pentru că nu i-a plăcut reacția ta. Poți detalia puțin? Mi se pare ireal de … cretină.

     
    • Dan – http://masinapotrivita.wordpress.com

      Dan

      aprilie 1, 2022 at 9:02 pm


      Îmi spusese ca frate su avusese un accident grav cu un deces în familia extinsa. Și reacția lui după accident fusese mult mai mișto ca a mea. Și ca ea nu poate sa fie cu cineva ca mine, vrea sa ne despărțim. Eu eram acolo, cu mașina, chiloții și câmpul. Culmea e ca aveam și cadouri pentru ea mai jos în rucsac.

       
      • Cristi

        aprilie 2, 2022 at 9:18 am



        Poate tot raul spre bine, decat sa ai o asemenea persoana langa tine mai bine ca s-a terminat. Iar in ceea ce priveste cursurile de acord cu tine, un curs de conducere defensiva din cand in cand nu strica, te aduce cu picioarele pe pamant.

         
  3. Lucian

    aprilie 1, 2022 at 10:16 pm


    Dane, imi pare bine ca ai scapat ca sa ne delectezi cu articolele si filmarile tale la care ma uit de cativa ani buni.Iti doresc multa sanatate si putere de munca in continuare.

     

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

 
%%footer%%